Cine a fost Kós Károly?

Kós Károly

Károly Kós (n. 16 decembrie 1883, Timişoara – d. 25 august 1977, Cluj) arhitect, scriitor, grafician, etnograf şi politician maghiar.

Născut în Timişoara în 1883, a studiat iniţial ingineria, îndreptându-se mai târziu spre arhitectură. Călătorind în Ţinutul Secuiesc şi Ţara Călatei, încă din timpul studiilor a manifestat un puternic interes pentru arhitectura tradiţională ţărănească.

În 1910 a cumpărat teren în satul Stana din Ţara Călatei şi şi-a construit casa de vacanţă, numită Varjúvár (în traducere aproximativă Cetatea ciorilor), care din 1914 a devenit locuinţa lui permanentă. În 1915 a fost încorporat în armată, dar la scurt timp a fost eliberat la cererea Ministerului Culturii.

În 1917 a câştigat o bursă şi a plecat într-o călătorie de studii la Istanbul. În 1918 i s-a oferit postul de profesor la Universitatea de Arte şi Design din Budapesta, însă a refuzat, considerând că va fi mai mare nevoie de el în Transilvania.

Începând din 1919 a trăit din lucrări ocazionale ca desenator tehnic, grafician la tipografie, ilustrator, gazetar, designer de afişe publicitare, sau din proiectarea de ex librisuri, mobilă, plachete comemorative şi monumente funerare.

În 1921 a terminat proiectul clădirii primăriei din Sfântu Gheorghe (clădire rămasă în stadiul de proiect) şi a luat premiul doi la concursul de proiect al catedralei greco-catolice din Cluj. În acelaşi an şi-a început cariera politică fiind unul dintre fondatorii Partidului Popular Transilvănean.

Din 1922 a lucrat ca editor şi grafician la ziarul politic ilustrat Vasárnap.

În 1924, împreună cu câţiva prieteni, a fondat editura Erdélyi Szépmíves Céh (în traducere aproximativă Breasla artistică transilvăneană).

Din 1931 a fost editor la publicaţia Erdélyi Helikon şi conducătorul asociaţiei Barabás Miklós Céh (Breasla Barabás Miklós), menită a proteja şi promova interesele artiştilor plastici maghiari din România.

În 1944 casa lui Kós din Stana a fost jefuită şi partial distrusă, astfel a fost nevoit să se mute la Cluj, unde s-a alătură familiei. Aici a devinit director al Asociaţiei Economice Unagaro-Transilvănene.

Ca politician a fost preşedintele Uniunii Populare Maghiare (Magyar Népi Szövetség) şi mai apoi membru în Parlamentul României între 1946 – 1948.

Până în anul 1953 Kós a fost profesor şi (timp de un an) decan la Facultatea de Agricultură din Cluj.

În anii 1948-1949 a fost colaboratorul revistei Világosság.

A murit pe 25 august 1977 la Cluj-Napoca.

Clădiri proiectate:

• Cladirea întreprinderilor comunale (Városi Közüzem) din Tg. Mures (1903)
• Varjúvár – casa lui Károly Kós din satul Stana (1910)
• Muzeului Naţional Secuiesc din Sfântu Gheorghe (1911 – 1913)
• Locuinţa fraţilor Keresztes, Sfântu Gheorghe (1913)
• Biserica Reformată cu Cocoş din Cluj (1913 – 1914)
• Casa doctorului Samu Csulak, Sfântu Gheorghe (1924)
• Gimnaziul calvin de fete, Sfântu Gheorghe (1927 – 1928)
• Şcoala primară calvină, Sfântu Gheorghe (1929 – 1930)
• Colegiul agricol Tg. Mureş

Opere literare:

• Neamul Varju, 1971